Rătăcit
Încă îmi caut liniştea, încă îmi caut pacea…
În jurul meu sunt franjuri, bucăţi de suflet atârnă de copaci,
Decorul este sinistru, poze vechi cu fruncte,
Aroma lor o simt şi-acum şi mă mir cât am crescut,
Că parcă mă învârt în cerc şi cerul meu este pătrat.
Sunt static, sunt clasic îmi văd de drumul meu fără compas,
Nu mă recunosc din zi în zi, oglinda mă deformează,
Încercuit de ziduri caut pe cineva să mă asculte,
Că vocea mea-i tăcută, trebuie să priveşti adânc să o auzi….
Chipul îmi este de faţadă, ştiu că voi ajunge lut.
Liniştea mea plânge, de parcă ştie ziua când am să mor,
Iar eu cutreier oraşe, suflete şi case,
Privesc cerul însetat de suflete şi încerc să înţeleg ce se petrece,
Că în jurul meu nu este liniştea şi pace.
M-am pierdut undeva prin carapace.