Să nu sau unde?!
Asta-i o răscruce ciudată, fără semne de ghidare concrete,
Încerc să înţeleg timpul, că se consumă inutil…
Am speranţa în aceaşi matriţă stricată de ani de zile.
Dar cu ce folos să o repar, ca am aceleaşi stări inutile.
Judecăţi ciudate mă aruncă la zid şi-ncep să zboare pietre,
-Rotuse, noi ce facem pe aici că doar cerem din cer zile senine…
Nopţile şi-au luat rolul de zile, iar zilele sunt mult prea negre…
Nu înţeleg aceste metehne, totul devine mult mai ciudat,
Un drum prea aglomerat mă face să lamentez…
Că acel gram de noroc pleacă, se pierde prin fum,
Iar eu rămân acelaşi Rotus pierdut pe drum…
Simt marea la picioare, se bucură că mă vede, că mă simte,
Suntem entităţi diferite, dar suntem prea aproape să ne pese….
De ochii tăi îmi este sete, de tine-mi este dor, dar timpul trece,
Privesc acelaşi ceas, ce-i tot mai rece,
O nouă noapte se iveşte, dar încerc să nu îmi pese….