Şi-a mai trecut un timp şi-a mai trecut o vreme
Şi-s doar urmele mele peste aceste veştede nuele
Căci ele-mi ştiu povestea, eu chiar am uitat-o
Atât de mult m-am renegat că m-am alungat departe
Fără gânduri, fără carte,fără ale tale şoapte
Pribeag privesc… cum lumea se scufundă…
Sub propria ei măiastră umbră,căci şi i-a sa săturat
Că de-atâta veşnicie, eu tot umblu eu tot caut
Ceva ce n-am să mai găsesc, curând? Sau niciodată?
Unde?Când? Iubita mea… de ce-ai plecat?
Atâta vreme mi-a luat,să încep să realizez.
Că tu mă cauţi unde eşti,iar eu din ceruri te privesc.
o9noapte 