Aprinde felinarele și hai să dansăm…
Pe cearșaful mototolit să ne mișcam pașii slabi.
În dansuri nocturne te privesc ca niciodată.
Sub lumina lunii prinzi mai multă viață…
Mâna mea rușinată coboară către coapsa ta.
Cuvinte vulgare-mi stau pe limbă, dar se lipesc de a ta.
Te-aprinzi ca vâlvătaia ajutată de vântul ce bate rece…
Și ochii mei obosiți te roagă să nu pleci.
Printre șoapte în tango mi-ai șoptit că mă vrei.
Dar eu sunt al nimănui, cum poți să mă ai?
Vorbele mele au fost amare și-ai părăsit scena.
În epilogul ăsta nu știu ce să scriu
Că numai pompează vena.
o9noapte 