Etichetă: Arda

Perfectă

septembrie 11, 2015

Ai aprins fitilul și-ai lăsat lumânarea să ardă…Artistic-Black-And-White-Female-Portraits_01
Scriam la umbra jalnicei lumini, de parcă muream azi.
Nu știam cum să încep, n-avem idee ce să scriu.
Te zăream printr-o ploaie miniaturală de vise…
Zâmbeai și erai așa perfectă dar eu te scriam defect.

Se lăsa toamna peste chipul tău, zâmbeai când te-atingea ploaia.
Gesturi bine definite îți colorau stare.
Te mișcai așa sublim de parcă dansai odată cu vântul.
Și eu te sorbeam din priviri și mă îmbătam cu tine.

Pe mână mi-se scurgea ceara ce se-ntărea pe unghii.
Condeiul lunecă ușor și sărută foaia cu patos.
Te descriu exact cum ești și cum nu ești….
Dar în orice descriere, pentru mine,
Tu ești vei fii și vei rămâne perfectă.

Nedreptățit

mai 30, 2015

Sunt doar gânduri defăimate
Îngropate fără popi.
Sunt doar sentimente vi, ce trăiesc fără un trup.
Sunt doar drumuri pietruite, transformate în noroi
Ce se scaldă acum în ele, sentimentele din noi.

Să mă odihnesc în pace, așa îmi spuse Dumnezeu.
Să las candele să ardă să las sufletul deschis
Lumina să mă pătrundă să nu devin iar un păgân.
Că fără pic de sentimente, sufletul îmi e bătrân.

Cât am plâns în drum spre Eden, nu știi femeie decât tu!
Că m-ai lăsat pradă nemuririi și-acum merg pu-n singur drum.
Nici nu voi să știu de tine, cu toate că îmi doresc…..
Dar ești diavol întrupat, de aceea te iubesc.

Zilele tind către sfârșit, nimic nu respectă legea firii.
Sentimentele trăiesc în deznădejdea nemuriri
Tu nu mori odat cu mine, căci tu știi să mai trăiești.
Eu poet nedreptăți de iubire, am uitat cum să fac asta.