Sunt doar un eu, Rotus, expus, confuz,
Mi-am spus că lumea-i mică, nu merită explorată,
Dar tânjeam să o cunosc, ca pe fiecare fată.
Să o dezgolesc de haine, să-i simt ochii sub palme,
Buzele să-i simt aproape, când stau treaz în noapte.

Atât de sedat, marcat și trist, mi-e chipul,
Am barba asta deasă ce-mi ascunde identitatea,
Ea nu mă știe că-s Rotus, dar eu știam cine este ea?
Știam că am rămas pe undeva sedus, căutând,
Dar au dispărut toate, când soarele s-a stins.
Ele dispărând, prin diferite mașini..

Eram lefter de sentimente, ea a plecat cu toate,
Probabil le-a pierdut pe drum, când a vrut să mi-le aducă,
Mi-a uitat și drumul, dar eu încă nu,
Dar mă las purtat de furtună, văd doar cât pot într-un mediu morbid,
Noaptea adorm iar dimineața sunt alt om, cu un gust amar în gură,
Și-mi port în palme, propria țărână.