Ticăit de ceas

Oare voi găsi pe aici prin cer,lucruri negăsite acasă1459686_690153144343333_1271737578_n

Oare să mai stau să sper,că oare ceasu-mi va suna ca ieri

Când merg cu sacul la cârcă, alături îmi stă un ceas tovarăși

Ticăiturile lui mă strigă,vor ca ele să se oprească pentru o secundă

Că toata-mi viața ele mi-au vorbit din umbră, acum e timpul lor

Că am realizat că prin viață-s doar un călător fără destinație

Și-am pierdut atâtea primăveri, printre gândurile de alatăieri

Când simțeam că nu mai este vorbă de povești,că lacrimile-mi sunt seci

Pe un drum de piatră,voi sta dar parcă voi tot merge și voi cânta târziu

Prin parcul cel pustiu,doar luna e așa măiastră,și chipul dragei mele zace la fereastră

Cu ochii cât e zarea, ea mă așteaptă, dar eu parcă mor încet

Cu ticăiturile-n urechi,parcă nu-mi dau seama de lucrurile ce se tot petrec

Lampadare aprinse. pe drumul lor mă tot poftesc ca să pășesc odată

Și pe pietrele de aici, va sta scrisă viața mea toată,aici voi sta să zac

Alături de ceasurile mele, cu acel tic-tac ce curând se va opri.

Pe suflet

Pe suflet îmi stau toate tapițate adânc în coajă fluturi

Sufletu-mi rănit deja tânjește după medicament

De ce tu îngere m-ai lăsat să mă rătăcesc de mine

Zile dincolo sunt sigur că n-am să am deloc

Sufletu-mi e negru fără lumină pe vecie

Te rog să mă ierți că scriu așa de târziu

Dar nu știu cum să fac din noapte zi și să zâmbesc

Întunericul ăsta încep să îl detest, și doare

Că nu mai văd nici măcar o rază de soare pe cer

Ochii îmi sunt încleştaţi de lacrimi,ce nu se mai opresc

Fug așa de departe de întunericul ce-mi acaparează privirea

Te implor iubire,aprinde tu lumina,că e tare întuneric

Temerile mi-au prins viață în acest abis neînchipuit vreodată

Doamne,îți cer să mă mai asculți măcar odată….

Lasă-mi inima să bată în altă parte și dragostea să nu-mi plângă

Păgână-mi este rugămintea,doar asta-mi mai crede mintea

Spirala

Ca o spirală, formată din pasteprivind la stele
Vă salut cu drag, de-acolo dintre astre
Vă fac cu mâna…
Voi mai trăi un veac, un mileniu poate
Să evoluez în bine, să nu adorm în noapte
Ca să veghez pământul, o stea din carul mare
Cântând atunci când plouă
Valsând în întuneric, pitit, ferit de soare.
Am tot permis acum, dar asta nu-mi e de folos,
Încerc să dau vieţii un sens, luând-o în serios!
Lovit, striat, rămas fără ţesut
Mi-aţi retezat povestea de la sfârşit la început,
De parca nu mai am nimic din tot ce am avut!
Mă lepăd de toate aceste fapte
Scăpat de-autoapărare cu figuri de karate
Am ieşit din subteran ca o lumină infinită
Atârnând pe cer de-un nor ca o gri stalactită
Plimbat peste tot pe oceanul albastru
Privesc lumea de astazi băgată în dezastru
Intrată în necaz. Eu nu mai am răgaz
Şi de la Piatra Neamţ pân’ la Bicaz
A fost un drum epuizant şi lung şi încă e şi azi…

Doliu în regat

Şi când mă priveai, şi cum îmi zâmbeaisirena

Mă tratai ca un rege, iar eu te iubeam!

Dar curând avea să vină o aprigă furtună

Să m-arunce din rai într-o lume păgână

Să cad in păcat, să zbor în neant

Să fiu la pământ ca un bloc demolat!

Tu pasăre maiastră, de culoare albastră

Te-ai înălţat la cer spre bolta cerească

M-ai încoronat şi m-ai abandonat

Tărâmul nostru nu mai e demult fermecat

Şi în amintirea ta rămâne un suflet gol şi pustiu

Mi-am dat seama că te iubesc mult prea târziu!

Căci aceste meleaguri tu le-ai părăsit

Doborâtă de-o boală, tu floare te-ai ofilit!

De câte ori!?

De câte ori iubita mea să îţi spun 
Că îmi e dor de tine şi mă simt nebun
De dorul tău ce nu mă lasa nici o clipă..
Îmi petrec viaţa ca pe o ultima risipă!
Căci clipa fără tine e o cruditate
Şi viaţa fără tine nu’i ambietate
Vise alb negru fără un strop de culoare
Devine un cer plin de nori fără o rază de soare…

Şi îmi aduc aminte suspinând
Afară vântul mă bătea flămând
Şi ploaia uda pământul crunt
În mintea mea se’auzea zgomotul
pasului tău grăbit..
Mi’era dor de tine şi mă simţeam cumplit.

În depărtare’n zare te privesc nevrând
Căci ochii mei te caută’n disperare
Dar ei nu vor să înţeleagă nicicând
Că de acolo nu vei mai veni
Niciodată şi nu te vor mai vedea
Căci tu lângă mine, tu erai steaua mea
Ce în clipa asta îmi e foarte dor de ea
Mi’e dor să o alint, să o sărut noaptea