Etichetă: Colivie

Confesiune part a II a

mai 9, 2015

Târziu am realizat că glasul tău ma uitat.
Numele meu era doar titlu de poveste
Iar inima mea devenise un actor grăbit
Bătea în stânga și-n dreapta…
Dar tu nu erai aproape, să o auzi cum recită.
Fiecare vers de dor cu patos și cu lacrimi în ochi.
Sângera și pompa sânge, fără să-i pese de mine
Pentru că și ea știa, că am devenit un titlu de poveste.
Tipărit în amintiri defăimate de timp și de vreme.
Atâtea anotimpuri au trecut că nu știu dacă-s poeme.
Te-am lăsat atâta vreme să te dezintegrezi în ochii mei
Acum caut să te așez la loc că vreau să te îmbrățișez.
Nu-i drum să ducă la tine, nu-i nici măcat un indicator
Cu îndrumare către iubirea de mult pierdută.
Dar astea sunt vise derute și las mintea liberă pe stradă să umble.
Că tu meriți frumosul, eu l-am avut dar nu știam că-i al meu
Și i-am dat drumul spunând, dute pasăre frumoasă, zboară spre cer.
Că-n colivia mea de suflet nu-i loc bun pentru tine.
Iar tu ai zburat necontenit cu ochii către mine.

Zâmbind morții

aprilie 4, 2014

tumblr_n19v2fAayv1qhun9ho1_500mă simt închis într-o colivie,
încerc sa dau chemare furiei
încerc să nasc o poezie
în timp ce fac nod funiei…
să fie unul strâns, ca să-l atârn de lustră
încerc sa îmi târâi trupul pe picioare de lăcustă
nu prind clipa, și timpul îmi cere amanet
sunt îndrăgostit pe bune, timpu-i indiferent…
când soarele apune, pun liniștea deoparte
steaua nordului răsare ca un giuvaier în noapte
mă uit sub salteaua patului, decorat de 4 scânduri
și-mi citesc umila soartă desenată-n 4 rânduri
las capul pe spate, și îmi zic „e în zadar”
îmi arunc toate păcatele pe masă într-un pahar
pe o pernă un colier, dau cu ceafa și-l ating
și pe loc îmi văd trecutul ca o groapă astupată de un dig
îmi plec pleoapele pe iris, ce-l îmbracă ca o mantie
și moartea înflorește ca un ghiocel în martie
nu e vorba de legume, fructe, sport și-o viata bună
când îți vine rândul, moartea e o mireasă
moartea e o furtună, moartea e aleasă
moartea îmi va fi cunună…
căci acum zâmbesc în rate
nu-mi permit un zâmbet natural
fii tu cea care-mi va șterge
ridul de pe lobul meu frontal…