Relații serioase leagă prea multe noduri
Si se înneacă trist pe sub prea multe poduri
Diamantele se frâng, rămân numai cioburi
Se sparg dialoguri mute în prea multe coduri…
Ce-au toate în comun, o poți vedea-n diverse moduri
2 tineri se iubesc ca veverițele în scorburi
Toamna…
Căci toamna se lasă peste-ale lor chipuri
Și dă la o parte orișice ziduri
Le strânge relația cu șaibe și nituri
Și le-aduce dragoste-n dube și tiruri…
Poate că e despre dragoste,
Dar ielele sunt pacoste.
Îți zici că trebuie să intri-n horă,
Dar cu ielele, mișelele, nu e de glumă
Și ferească Sfântu’ să te găsească acea oră
Când ele calcă iarba și gura ta neștiutoare le îngână.
Tu zici că s’tem în 21, -s alte vremuri,
Dar ielele, drăguțele, te pot opri din treburi.
Acum am doar un gând, atât:
Să revăd unii strămoși.
Însă, cât umbla-vor iele pe pământ,
Putea-vom noi fi bucuroși?
Încă puțin și acest an își va face bagajele și o să plece, unde vrea și cu cine. A mai trecut un an plin de bucurii, tristețe și nostalgie. Vă urăm un la mulți ani și un an nou plin de bucurii alături de cei dragi vouă, să ne întâlnim și anul ce vine plini de viața și cu zâmbetul pe buze, și cum spune fratele Matei ” cele rele să se spele cele bune să se adune „.
O mică uimire a acestui an a fost când am aflat că Hetea nu o să fie beat de revelion, lucru ce de an de zile nu a fost posibil, pe această cale țin să o felicit pe Corina Mohaci pentru această realizare. ( Scuze Hetea dar nu m-am putut abține , nu în fiecare zi aflii așa ceva) dar știu că o să fii țapăn de fericire :*.
La mulți ani! Un an nou plin de bucurii și de împliniri, toți ce vă doriți să se împlinească și cum spune fratele 😀 Matei ” cele rele să se spele cele bune să se adune „, cu multă căldură și dragoste echipa o9noapte, insomniacii poeziei. 😀
Tu nu înțelegi durerea mea, dar nici nu îți doresc.
Să vezi lumea prin ochii mei, este un blestem ceresc.
Aș fii preferat să fiu orb să nu văd deșertăciunea din lume.
Nu-i seară să nu plâng, nu-i zi să nu sper că astăzi voi murii
Tu nu înțelegi durerea mea, dar nici nu îți doresc.
Cu drag mă priveai și-mi zâmbeai și din priviri…..
În sufletul meu era un întreg infern.
Ardeam defiecare dată când vedeam soarele pe cer.
Sunt trist de multă vreme, nici chipul vesel nu mi-l știu
Că au trecut atâția ani sau nici de ăia nu mai știu ?
Tu nu înțelegi durerea mea, dar nici nu îți doresc.
Și-ți spun doar ca să știi, cât de mult eu te iubesc.
Dar din gura ta sunt multe vorbe, ce aprig mă rănesc.
Și-n privirea mea cad stele, și dorințele-mi nu îmi îndeplinesc.
Dar asta-mi e ultima seară?
Să sper sau să-mi doresc?
Am spart oglinda-n mii de cioburi
Văzându-mă cât sunt de trist.
Tu ai uitat cât mi-ești de dragă
Și-acum te am doar într-un vis
Am spart oglinda-n mii de cioburi
Văzându-mă cât sunt de trist.
Am văzut cum zboară timpul…
Și de toate m-am deprins.
Oglinda asta blestemată,
Uită că mă știe.
Și mă modelează-n fel și chip
Oglinda asta blestemată uită cât sunt de trist…
Și-mi reflectă fericirea într-o clepsidră cu nisip.
În furia mea orbească, am distrus-o de pământ
Sperând că voi culege timpul din broboane de nisip
Am spart oglinda-n mii de cioburi
Văzându-mă cât sunt de trist.
o9noapte 