Etichetă: Glasul

Calm

februarie 13, 2017

Cădeau raze de soare pe ceaşca de cafea.
Ea stătea tăcută şi sorbea….
Strecuram printre degete sare, îmi plăcea amară.
Cădea peste noi o tăcere o tăcere apăsătoare,
Nu-i vedeam rostul şi-am zis să mă culc.

Am vrut să te sculptez să te fac să te creez,
Încearcă, simte, crede-mă chiar dacă îmi tremură glasul,
Amestec consoane despărţind pe veşnicie silabe,
Doar vreau să mă adun să îmi aduc aminte cine sunt.
Rotus pare mort, dar eu cine sunt ?

Nu accept trecutul sinistru ce-mi stă la câţiva paşi în spate.
Vreau soare pe un cer plin de păsări călătoare.
Sunt cald sau rece?
Hai să ne calmăm să beam cafeaua asta caldă şi jumătate rece.
Priveşte cum îngheaţă ploaia senimtentele noastre.

Din sens opus

februarie 19, 2016

Modelai trecutul și prezentul, visam.12714254_1115280291838733_665688858_n
Așezai cuvinte cap la cap și gând la gând,
Părea că-ți place să te joci cu mine, îmi placea,
Îmi treceai prin privire, erai rece  și fierbinte,
Aveai acel ceva, ce te făcea să-mi rămâi în minte,
Te strecurai în brațele mele, rigide, și mă încălzeai.

Te sorbeam din privire, erai tăcută la geam,
Completai peisajul cu privirile tale, și așezai stelele,
Îmi așezai zâmbetul pe buze, dar tot odată și tristețea,
Timpul se scurgea lent, îți asculta glasul,
Erai și muza lui, dar nu chiar la tot pasul…

Erai impregnată pe globul meu ocular,
În orice colț te văd și în orice adiere îți aud glasul,
Ești departe dar totuși ești aici cu mine,
Atâtea flashuri din sens opus, dar eu te văd pe tine.

Poemă

noiembrie 8, 2014

Și cum să-ncep această poemă de iubire?cântecul-care-invită-la-tăcere-liniștea-în-muzică-cristina-șoitu

Că nu vreau visele-ți în lacrimi să-ți înect.

Să scriu cu litere mărunte și să sfârșesc spre moarte.

Rând pe rând să scriu cu teamă și mai apoi să plâng

Să țin condeiul bine și cu glasu-mi tremurând….

Să-ți recit cu nonșalanță,acest vers păgân.

Că nu știu de-ți place, nici de-l vei citii vreodată

Că-n groapa ce mă duc, nu voi privii în spate.

Și știu că nu vei plânge, nici gesturi n-ai să faci

Vei avea tu grijă, în adâncuri să mă bagi.

Dar vreau într-un final, să-ți văd ochii dragi

Cum vor privii amurgul, sperând că voi venii

Pe drumul cunoscut,dar de-acum îl voi da uitării.

Simfonii de sunete

noiembrie 5, 2014

Un sunet, îmi răsună în timpane3191473730_c7b91ebf65_z

Pe lângă acela al roților de tramvai

Că-n jungla asta betonată,pare că nu există rai.

Tocuri care mai de care, îmi răsună-n cap

Pe lângă glasul tău iubito, căzută în păcat.

Un sunet așa de-aparte,dar sună a regret

Ce-l ascund prin buzunare pe lângă un bilet.

Trag gluga peste cap și chipul mi-l ascund

Și las muzica ușor să cadă, în suflet mai adânc

Și-n amintiri tenebre eu parcă mă învârt.

Clădiri sofisticate în suflet mă pătrund

C-a dispărut câmpia și mi-se apropie și ziua.

Și-au trecut atâtea seri, vreo șapte numărate

Puse-n rând, așezate ca la carte

Dar nu-mi reiese ziua, când eu voi fii pe moarte.

Șapte ploi trecute-n fugă, șapte zile și o rugă

Șapte zori priviți prin fum și-alte șapte după-amiezi în drum

Și-n capul meu răsună,glasul tău de rămas bun.

Tăcere efemeră

octombrie 12, 2014

Cum urlă-n jur tăcerea efemeră ,cum urlă toate-n jur…you_took_the_better_half_of_me_by_hypertech-d333b16

De parcă liniștea-i pierdută, pe undeva prin cer

Că-s doar tăceri amețitoare, ce mă înspăimântă

Obișnuit cu lumea goală, parcă acuma o doresc.

Că nu-i nimic în jur, și totul îmi doresc

Orbit de frumusețe, totul mi-amintesc

Cândva odată,cândva de mult,iubeam privirea ei.

Tăcerea ei frumoasă,și-acum mi-o amintesc

Cum să-i uit umirea mută și glasul amorțit.

Și parc-o văd în vise, de încep să o doresc.

Tăcută și uimită, speriată și pierdută,îmi era iubită.

 

 

Tăcută era toamna,când pasu-i auzea

Mai blândă era iarna doar când ea zâmbea

Și mai uimită-mi era inima,ca ea mă tot iubea.

Că păru-i blond și mâna-i calmă… pe mine m-ocroteacatalinmarian_p145

Și nu vroiea să știe că inima-mi e rea

Când lumina din jur, prin ceață se pierdea.

Și-a dat și lumea seama, că dragostea-mi este doar ea.

 

 

Dar în jur tăcerea parcă-și are rostul.

Și-ncearcă să mă acopere pe mine, păcătosul.

Că se-apropie de mine,cu inima deschisă

Și mă poftește dincolo de nori.

Dar fără tine iubire,simt că o să mor.