Adunate de pe drum.

Hai, strange-mă tare la piept singurătate.
Umple-mi golurile din suflet, refă-mă un întreg…
Suflă peste ghinion să plece, să dispara peste orizont.
Coase-mi rănile cu amintiri şi lasă-mi cicatrici mari la vedere.
Sunt Rotus, cu diferite forme de avere, dar degeaba.
Mult prea dimineaţă, eu continui să scriu.
Răsăritul este aproape, mai sapă puţin din groapă.

Lucifer, ţi-a fost de de mine?!
Nu pot să spun că te reneg, dar nici că te vreau aproape,
Iad-ul tău nu-i pentru mine şi nici întunericul tău ciudat.
Iar parfumul tău încă persită, drumurile mele duc la tine….
Mânat de furie accelerez spre infinit,
Ştiu că impactul este frontal, dar nu port urmă de regret.

Depresie

Scriu aflat sub o depresie morbidă….
Pereții stau scriși cu sânge pe fiecare parte.
Nu înțeleg ei durerea mea, dar nici nu vor să o cunoască.
Am tot scris de seara până dimineața
Și am tot sperat că trece, dar speram tot în zadar
Ochii îmi stau însetați de lacrimi, gândul îmi dorește moarte.
În lumini selenare pun totul cap la cap….
Tot caut  i-ul să-i pun punctul și să scap…

O fi marți sau joi sau luni?
Am pierdut noțiunea timpului și nu o mai găsesc.
În fiecare seară întorc clepsidra, sperând să sfârșesc timpul
Dar ard într-o depresie morbidă.
Am tot mai multe gânduri de plumb ce mă adâncesc în apă.
Mă privești din depărtare, îmi vezi rănile adânci…
Am plâns în fiecare seară și-ntr-o dimineață mi-am condus trupul la groapă
L-am forțat să o privească, l-am forțat să o iubească.

Poemă

Și cum să-ncep această poemă de iubire?cântecul-care-invită-la-tăcere-liniștea-în-muzică-cristina-șoitu

Că nu vreau visele-ți în lacrimi să-ți înect.

Să scriu cu litere mărunte și să sfârșesc spre moarte.

Rând pe rând să scriu cu teamă și mai apoi să plâng

Să țin condeiul bine și cu glasu-mi tremurând….

Să-ți recit cu nonșalanță,acest vers păgân.

Că nu știu de-ți place, nici de-l vei citii vreodată

Că-n groapa ce mă duc, nu voi privii în spate.

Și știu că nu vei plânge, nici gesturi n-ai să faci

Vei avea tu grijă, în adâncuri să mă bagi.

Dar vreau într-un final, să-ți văd ochii dragi

Cum vor privii amurgul, sperând că voi venii

Pe drumul cunoscut,dar de-acum îl voi da uitării.

Amurgul pângărit

O singură viață, o singură poezie0

O singură cărare o singură câmpie.

Și privesc cu nostalgie, cum ploaia se propagă din amurg

Și  își lasă picăturile amare să zacă în pământ

Stau stanele de piatră și-ascultă poveștile din vânt

Ce-s purtate mai departe de un suflet sfânt.

Prin aburi de tămâie, amețesc morbid…

Îmi odihnesc puțin privirea și pe lacrimi mă întind.

Plutind în lumea viselor de viață mă desprind.

Și stau sicrie goale în amurg, m-așteaptă ca să plecLonely-Man-Silhouette

Că-n viața mea păgână nu mai sunt poet.

Cu sunete de clopot la pas eu mă întrec

Îmi îmbie suflet de zâmbete înainte  ca să zac.

Într-un stihar mai rupt să mă arunci în groapă.

Să nu mă privești, că nu ți-am fost drag.

Pe degete îmi stau trecuturi,închegate-n sânge

Lacrimile-mi sunt amare dar știu că-s de prisos

Un om ce zace-n groapă nu va mai fii ce-a fost.

Valsurile noastre

Să ne continuăm fericirea, într-un vals lascivbloody_night_by_judas_kisss

Să umplem pahare cu amor și să ne îmbătăm subtil…

În gânduri să ne sărutăm cu dragoste și foc

Să uităm de toți din jur, să fie tot doar praf și scrum.

Din priviri încrucișate în brațe să ne prindem

Să ne învârtim în loc și să cădem în amor.

Și toate-n jur  își au rostul și totul pare așa de roșu

Și-mi bucură privirea al tău vis frumos și plin de viață

Cum aș vrea și eu acum să fiu.

La brațul tău iubito ci nu într-un sicriu.

Și trupu-mi zace-n groapă,la căpătâi mă plângi