Anonim în anotimpuri
Sau închis sub cer, culorile perfide
Înmuguresc în voie, flori ce-s de romanțe pline
Sa dus departe întunecatul cer. S-a dus departe sper…
Că-l simt așa aproape, îl simt că-mi suflă-n ceafă
Sau închis sub cer, culorile aride, culorile mult prea seci
În lacrimi să te înneci tăcere, în lacrimi să învii iubire
Că te-am așteptat atâta vreme,sub troiene de alb fin
Învie tu amurgul,că e mult prea palid,că e mult prea gol
Că are să-mi ducă dorul, precum ploaia ce vine dintr-un nor senin
Că-mi pun acum pe tavă, sufletul meu lin ce e mult prea greu
C-a mai trecut o iarnă, peste mormântul meu.


