Plângi suflete că doar asta ţi-a mai rămas

Am ajuns amândoi acum la ultimul pas…

Nu privi în urmă.. că multe n-au rămas să vezi

Doar lacrimi mici albastre,căprui şi verzi

Dincolo de porţile astea mari ai să mă crezi cândva

Că asta a fost scăparea noastră din lanţurile ruginii

Sufletul meu nu plânge eu am venit cu tine, mergi şi-nghite-n sec

Mai povestim câte o întâmplare dar n-am cum să te întrec

Tu le ţii minte pe toate.. eu doar vorbesc şi merg

Asculţi şi dai din cap şi mă aprobi într-una, uite că apare luna

Curând se va lumina şi va cădea şi bruma şi-mi tremură mâna

Când scriu aceste rânduri şi-s tare pus pe gânduri

Că vom rămâne de acum doar pierduţi printre amintiri minunate.