Arome de putred mă fac să zâmbesc.

Privesc cu atâta durere, timpul cel pierdut.

Nu înțeleg viteza vieții nici sensul ei contrar.

Dar pedalez prin vise și mă învârt în giratoriul vieții

Drumul e prioritar dar plin de serpentine.

N-am numere să numar atâtea lacrimi vărsate.

Privind totul printr-un geam, uitând cât sunt de beat.

Privești la mine de parcă-s un străin.

Iubirea mea de ani întregi, mi-am dat seama, ca m-ai uitat.

Arome atât de putrede îmi încântă zâmbetul.

Oare am înțeles eu timpul sau doar asta am vrut să cred?

Când turnam în pahare, verbe, silabe, amestecate cu vin fiert.

Orbit de fază lungă dau flash c-o vreau pe scurtă

Nu înțeleg de ce scriu asta, nu înțeleg nimic din cele de-nțeles.

Că moartea-i pretutinde-ni, chiar și-n privirea mea.

Adulmecă și stă la pândă, rămas bun, iubirea.