melancolic, de seară

serata-al-porto-b8bc980d-cdab-4049-b871-888b11c44e40

Am venit la serată, mami, dar să nu mă spui!
Am venit, slăbiciunea se-arată, e funny dacă trist nu-i…
Am un ochi ce percepe înţelepciunea oricui,
Am un linx molatec de toarce, se-ntoarce şi profită de-un cui.

Am o tonă de acareturi în tindă dar nu mă-ntind
La vorba lungă legat de ce deţin sau pretind.
Am un pic de sclipici pe şireturi de aseară din club
Dar refuz să discut despre stele, visuri, comori; nu le leg că repede se rup.

Un şarpe şopteşte şarmant lucruri deşarte
Încercând să dea un scop comun acestor catrene,
Dar eu, obosit, închid ochii să mă trezească departe
Unde nu există minciună, ură, laşitate, probleme.

Barbie & Chen

Eram dup-amiaza, noi doi pe peron

Aşteptam să vină trenul vagon cu vagon

Eu aveam doar un troller, bagajele tale erau în formaţie

Gara era plină, de restu’ făceam abstracţie…

După 5 minute de mers pe trotuar

Trenul venea şi ne trezim pe culuar

Ne căutam compartiment. Era chiar complicat

Mi-a dat bătaie de cap. Dar m-am calmat repede

M-am aşezat pe scaun visând un lac imens, plin ochi cu lebede

Am adormit în braţele tale şi de-atunci înainte

Mă mângâiai pe mână şi-mi alergai prin minte.

Ai obosit la un moment dat şi-am facut schimb de loc

Era aşa cald, căci simţeam cum iau foc!

Timpul trecea, tu învăţai la chimie şi bio

Acuşi ai examen, da’ ştiu că o sa îl treci cu brio!

Tu erai un fel de Barbie, eu un fel de Chen

Ieri rătăceam în acelaşi parc, azi în acelasi tren

Şi toata treaba asta cu noi doi mi se pare chiar tare

Când suntem împreuna orice problema dispare!

Piesa de teatru

Am fost şi încă sunt unul dintre ei.

Unul din soldăţei

Ce stăteau împrăştiaţi la marginea patului când eram mic

Iar acum când am crescut

S-au dus pe front. Acum ei beau un ibric cu ceai

Dar stai… De-mi eşti camarad îmi dai dreptate

Ai vrea să fii în patul tău poate citind o carte

În loc să lupţi la puşcă şi la baionetă

Hei soldăţelule. Da tu! Ai iesit în lume

Şi nu într-o maşină, ci pe o bicicletă!

Păi vezi că nu prea ai roţi ajutatoare, sau ai dar nu le foloseşti

Uita-te pe unde mergi si ai grija ce-ti doresti.

Ca daca te impiedici s-ar cam putea sa te lovesti!

Si poate-o sa ai probleme, si nu o sa mai fie la fel

Poate când o să bagi mâna-n buzunar vei scoate-un şerveţel în loc de portofel…

Şi uite-aşa se-ntâmplă când prea des o dai în bară

Te-ai pierdut în mulţime precum o floare rară…

Când prezentul e trecut, şi priviţi în viitor

Norocul e al vostru, iar voi la mana lor!

Frumoasă poveste, nu? Frumos la teatru? Frumos…

Dar nu ştiu a cui e vina

Din ce cauză văd cum coboară cortina

Şi stau şi mă întreb dacă eu îmi regizez viaţa

De ce mă joacă ea cum vrea şi-mi distruge speranţa?

 

Aici, acum…

Blogul meu. Mi-a lipsit atât de mult. E locul unde mă descarc, locul unde povestesc altor oameni lucruri din viaţa mea. Locul unde talentul prinde viaţă prin cuvinte şi prin rime. Mi-a fost dor de el. În ultima vreme totul a mers prost, de la cap la coadă. Totul în afară de relaţiile mele cu prietenii, cu prietena, cu oamenii în general. Iar am băut, iar m-am simţit bine să uit de necazuri, iar m-am trezit la realitate a doua zi de nu ştiam ce-i cu mine, iar mă sunau dimineaţa diferiţi tovarăşi cu fraze gen: „ia-o mai uşor că o iei razna!” Şi au dreptate. Dar nu realizez asta, nu realizam nici atunci şi poate nici acum. Vreau să îmi dau seama, trebuie!

Nu mai vreau sa mai fac chestia asta, nu mai vreau sa fie nevoie, defapt nu mai vreau deloc. Trebuie să găsesc alte metode de a-mi curma nevoile de evadare dintre barele cuştilor în care vrând nevrând tot intru. Poate să mă apuc să scriu iar mult, să-mi ocupe timpul, să mă apuc de Wow iară, orice numai să nu ma întorc la vechile metode neortodoxe. Pentru că am realizat că am foarte mult de pierdut. Crize adolescentine, perioadă mai grea, poate a fost doar un trip de moment. Nu am probleme cu băutura, cu fumatul, drogurile şi alte vicii ale societăţii moderne. Pur şi simplu au fost momente şi momente…Multi nu înţeleg asta şi mă cred nebun sau dependent. Mi-am pătat reputaţia cu aceste lucruri, vreau să-mi recâştig respectul de altă dată… Vreau sa schimb anumite chestii şi să îndrept anumite lucruri şi anumite greşeli pe care le-am comis până astăzi! Punct.

Comunicarea

În fiecare zi şi în fiecare moment, fiinţele comunică între ele, adică fac schimb de informaţii. Pentru aceasta oamenii folosesc diferite mijloace, unele numite mijloace de comunicare în masa: televizor, internet, ziare…mai scurt Mass Media. Comunicarea este o componentă esenţială vieţii care trebuie înţeleasă cât mai corect pentru a-şi atinge scopurile, iar pentru a stăpâni comunicarea trebuie să înţelegem elementele ei de bază. După mine, din cauza lipsei de comunicare, multe dintre problemele adolescenţilor rămân fără soluţie, preferând să se închidă în ei şi să lase comunicarea să moară, sau prefer să aibe încredere într-o persoană cunoscută pe internet şi de aici mai primesc încă o lovitură când problemele lor sunt motiv de râs într-un spaţiu virtual.


Comunicarea cu cineva este un fel de spălare a problemelor, încerci să te eliberezi, să scapi, să spui cuiva ce te supără, ce te deranjează. Sunt diferite feluri de comunicare, verbală, nonverbală, prin mimica feţei, sau prin “baterea unor apropo-uri” care mai nou o văd tot mai des întâlnită…dar ce zic eu aici…dacă aş avea şi eu cu cine comunica ori de câte ori aş avea nevoie cred că îşi ia câmpii să scape de mine. Nu trebuie să privim comunicarea ca un mod de a pune problemele noastre în cârca altora, doar vrem ca cineva să ne asculte câteva clipe ca noi să ne „spălam” puţin de aceste gânduri care ne apasă, şi chiar dacă după problemele persistă, ştim ca vor avea o rezolvare…si totul îşi va relua cursul firesc.