Etichetă: Seara

Timp?! Fără glume te rog…

aprilie 13, 2017

Timpul nu mi-a dat destul nisip în clepsidră.
A preferat să mi-l arunce-n vânt, râzând de mine…
Ciudat zâmbet, dar totuşi prea frumos ca să-l văd.
Nu prea ştiu bine ce se petrece, dar nu este de bine.
Că timpul meu zboară şi nu dă de tine.

Probabil ne desparte un zid ce se sprijină de noi….
Suntem prea ţepeni să lăsăm să se sfărâme.
Departe unul de altul dar totuşi atât de aproape.
Câteva secunde ne despart ca să-mi alergi prin vene…

Se simte dimineaţa peste noi, după o seară lungă, goală.
Destul de goală, fără voci, fără ţipete, fără noi.
Ciudate resetimente mă readuc la viaţă, când mă bucur de muguri.
Las doar fumul acesta din cameră să danseze, exact cum o făceai tu.

Alt om

ianuarie 2, 2017

Ai privirea tăcută, ştiu, sincertatea minte.
Peste noi cad ploi de regrete, ce ciudat sună noi,rnxxc
Deprim zeci de sentimente, unele nici nu există.
Iar noi stăm faţă în faţă şi ne privim ca în oglindă,
Sunt ascuns sub barbă, nu vreau să mă mai crezi.
Lumea asta-i mică, dar noi ne-am rătăcit.

Ceasul îmi curmă durerea, îmi face trupul să cadă,
Am plămânii tăcuţi, refuză să respire,
Iar prin venele mele, aleargă, aleargă drogul veşniciei.
Şi cad tăcut pe spate sub un soare însângerat.
Dar nimeni nu mă ştie, că-s ascuns sub măşti.

De mine se leagănă trecutul, mahmur de astă seară,
Nu tre să-ţi pese de unde vin, ci doar să mă aştepţi,
Tăcută, îmbrăcată doar în palton,
Singurătate, ţi-ai dat seama, de astăzi sunt alt om.

Zile fără sens.

octombrie 14, 2016

Mi-am tatuat pe braţe durerea, scrisă în fel şi chip,tumblr_static_19aaydkrulno04ow8sos0080k
Apoi langă ea am aşeazat două aripi să-i dau şansa să plece,
Şi mai jos am desenat o uşă deschisă să ştie unde să vină,
Dar ea nici nu pleacă dar nici nu rămâne, este indecisă….
Şi  îmi lasă pe trup, fel şi fel de semne….

Probabil astrele fug cumva de mine sau doar mi-se pare,
Că privesc un cer înstelat dar nu lafel de mare.
Simt doar durerea mării, ce mă zguduie cu fiecare val,
Şi aşa am încetat să sper la o zi mai bună…

Vorbesc atât de sec şi fără de cuvinte,
Probabil m-am pierdut pe undeva prin decor,
Că stau seara prind lumea de sus dintr-un balcon….
Şi încerc să-mi dau seama, ce am facut greşit,
Că probabil am totul, dar nu merit nimic.

Probabil…

aprilie 18, 2016

Probababil timpul ți-a înghețat pleopa,
Și-ai rămas geană pe geană, fără pic de remușcare,
Ce rost are să regreți, când te lași purtat de mare?!
Fără schiță, fără plic, fără scrisoare,
Cui să o trimiți, când ești adormit pe mare…?

Zile trase prin ac, ață atât de subțire,
Sânge din sângele tău, prea mult întuneric,
Prea puțină lumină, unde duc gândurile mele?!
Este un haos, este în mine o lume dementă,
Mor pe zi ce trece, dar nu prezint regrete.

De ce să îmi descriu starea, ambrozie îmbibată cu durere.
Zăbrele, fac ca cerul meu să se întunece,
Iar zâmbete, îmi fac mintea să tresară,
Este a nu știu câta oară, când fac zi din seară.

Ciudat…

februarie 25, 2016

Într-un fel sau altul, te rugam să mai stai.
Disperare de fugă, părea că-ți piere din ochi,
Străzile erau goale, peste parcuri zăceau umbre tăcute,
Gălăgia dintre noi, îmi lăsa urme pe frunte.
Dar, te rugam să pleci, ba nu, te rugam să mai stai.

Era a nu știu câta seară, a nu știu câta bătaie de ceas,
Un parfum funebru îmi zăcea în minte,
Așa aproape erai într-o depărtare inimaginabilă.
Te descriam perfect, neștiind perfecțiunea,
Dar continuam să o fac, gândindu-mă la tine.

Mă certam cu mine, a patra oglindă, aceleași tăieturi,
Mulți ani de ghinion, sub același soare și chiar sub același cer.
Ciudat, simțeam că suntem la poli opuși unul de altul,
Eu te rugam să stai, tu mă tot rugai să plec,
Ciudat, nu pot să-mi dau seama, de ce am încercat să te descriu?