Ne-am ascuns amândoi sub pleoape.
Păream atât de triști în fericirea noastră.
Sub pături ne simțeam aproape,
Iar brațele mele îți cuprindeau trupul,
Clepsidra măsura timpul pierdut, iar noi eram tăcuți.
Nu știam ce se petrece, dar, rămâneam, pierduți.

Buzele mele îți alergau pe trup, iar tu, tăceai.
Respirația ta fierbinte, îmi încălzea sufletul rece…
Iar privirile tale dezorientate, parcă mă chemau mai aproape.
Gândurile noastre erau deșarte, se uneau în sărutări aparte.

Atâtea fantasme în mișcari, secundarul bătea rece.
Aproape de zece, sau fără zece, timpul era rece….
Noi eram pierduți, în spațiu și timp și atmosferă.
Iar pe cerul gurii tale, număram însetat, stele.