Aşa profund te simt
Te simt aşa profund în mine, dar totuşi eşti un gol
Te văd trecând în fiecare seară, mergând pe un coridor
M-aştepţi în prag de uşă precum un pui de om
Te simt aşa de bine dar totuşi prea departe
Aş vrea ca să te prind să te simt aproape şi să te scriu în carte.
Te simt în mine precum o viaţă,ce de mamă este dată,
să las grijile departe şi să te sărut în şoapte
Profund aş vrea să te iubesc în neştire să te descânt de rău
Să sperii împărăţia morţii doar cu gândul meu
Plângând acum oftez că asta mi-a rămas sau asta mai găsesc
În sufletul meu , ce cu luna încerc să îl mai luminez.
Căci afundat în întuneric, totul parcă moare
Că nu mai văd nici râsete nici plânsete sub acelaşi soare
Şi totul e o lume desprinsă din meteahnă.
Te simt aşa profund în mine, dar totuşi eşti un gol.
Poezie din – Propriu Dramaturg- Personajele fictive și public nevăzut –



