Rod uscat
octombrie 13, 2015
E doar starea asta ciudată ce îmi conturează starea.
Amintiri efemere, trec de-a valma prin ochii mei.
Iar sentimente primordiale se sinucid de dorul ei.
Și vremea de-afară, varsă lacrimi, lacrimi de clei….
Pe când pașii mărunți se depărtează de mine.
În umbra felinarului ce arde, ce tremură de frig.
M-adăpostec de veșnicia pe care mi-o vrei….
Și astăzi e treișpe Octombrie și e trecut de trei.
Bate un vânt puternic, peste ochii mei.
Am transpus singurătatea într-un mod mai crud.
Ne coptă fiind iubirea, m-am mulțumit cu ce-am avut.
Dar poate asta-i vrut, să-mi usuci rodul iubirii ce încă nu s-a prins.
Și-a putrezit ca mine, de dragoste și dor.
o9noapte 