Bătăile din uşă….
Se auzeau bătăi în uşă, era o linişte deplină.
Se auzeau paşi pe podea, am crezut că eşti tu…
Era mult prea devreme să te trezeşti, nu simţeam miros de cafea.
Tot aşteptam să mă săruţi, te simţeam lângă mine.
Dar simţeam că ceva te reţine.
Prea multă linişte în această gălăgie.
Ezitam să deschid ochii să te văd pe tine..
Aceleaşi bătăi în uşă îmi tulburau starea latentă.
Tu erai lumina mea în toată această beznă.
Te-am strigat, te-am auzit când mi-au spus că eşti aici.
Era ciudat, erai doar tu şi bătăile din uşă,
Îmi spuneai să nu deschid să mai rămân cu tine.
Dar m-am decis să mă ridic ca să deschid,
Am deschis ochii şi te-am pierdut pe tine….
Apoi am deschis,
Am oftat.
Şi ţi-am urat, bun venit singurătate.



