Fără titlu

Am alergat în contra timp, crezând că e mai bine.
Trecutul se-ntorcea, era un bumerang purtat de vânt.
Lumini îmi străpungeau privirea, claxoane mă surzeau….
Un țiuit mă ținea treaz, când trupul se pregătea să cadă,
Eram doar eu, sedat, anesteziat, căzut pe balustradă.

Priviri mă cunoșteau, doar una era străină.
Era o graniță ciudată, sensuri unice, doar eu pe contra sens.
Foi în jur cădeau, erau zeci de poezi, erau zeci de amintiri,
Le răsfoiam pe toate, dar pe tine nu te găseam, unde te-ai dus?

Emma, scoate-mi acele din vene, hrănește-mi trupul cu tine,
Ridică-mi membrele amputate, mișcă-mi ochii verzi.
Zdruncină-mă, lovește cât poți tu de tare,
Dar, doar fă ceva, și învie-mă la loc.

Dimineți

Atâtea gesturi neînsemnate îmi definesc ființa
Și-atâtea gânduri derizorii mă duc la tine.
Nu înțeleg ce tot mai vrei în dimineți ursuze.
Când soarele se lasă așteptat…

Atâtea defăimătoare vise, s-au dus spre infinit.
Oare le mai știi  sau sunt scufundate în mare?
Și-atâtea amintiri ciudate îți fac loc prin ochii mei.
Însetat de nemurire mă resemnez în scris.

Nu știu cum să continui, poate că ăsta-i un sfârșit.
Cerneala rămâne impregnată în foaie de atâta ploaie.
Frunze verzi renasc sub atâta umezeală
Numai sufletul meu crud îl aud și-l simt cum zbiară.
Că-n dimineți ursuze n-ai mai venit cu soare.

E doar o noapte

E doar o noapte,ce pare de povestenuages_n_amp_bl_Lune

Şi iubirea ta îmi dă de veste, când totul e veşted

În jur , toate parcă-s adormite , într-un somn de tei

Ce te îmbată cu mirosul … ce-i amăgeşte şi pe zei

Când tot în jur îi văd prin ochii ei,parcă prind viaţă şi

Nucile căzute ieri şi câteva de-alaltăieri

Când mie-era în braţe şi mă jucam prin părul ei blond de toamnă

Şi e totul ca o ramă,bine prinsă-n colţuri îmbibată-n clei

Aşa-mi văd sufletul prin în ochii verzi ai miresei mele

Când picăturile-s nuiele ce mă lovesc în creştet dar fără de durere

Ce-mi aduc aminte de lacrimile grele,când adormeam grăbit

Întins pe pământ fără pic de groapă,trăind doar cu o speranţă

Eu am doar un trup ce nu-l văd ca pe un dar, ci ca pe-o închisoare

Şi la răsărit aripile-mi prind curaj să zboare.

Răspunde odată

De ce îngere eu trebuie să beau să uit de toate?IMG_0168

De ce îngere mie nu-mi merg toate ca la carte

Viaţa mea e aceea ce filmul bate şi poveşti de odinioară

Să fumez departe,de lume şi de ce-a  mai grea povară

Să fumez pe timp de vară când se-apropie de toamnă

Mirosul să-mi inunde mintea obosită de greutăţi

Să mă întind pe frunze şi să mă uite toţi c-am existat sau că exist

E timpul … vine timpul ca să mor învins de acel dor nebun

De iubirea mea frumoasă cu ochii verzi, ce mă aşteaptă viu

Iar  îngerii să-i de-a de veste că m-am dus,acolo unde soarele cade la apus

Sunt vorbe multe încă de spus , dar ceasul sună şi nu-i deajuns

Că toate astea m-au învins,un om veşnic  ce va trăii prin gânduri

Pe rânduri stau pietruite măşti ce şi-au pierdut culoarea vie

Şi pe piatra mea stă stinsă ceara ce-a căzută arzătoare.

Ar cam trebuii îngere să stau să mă odihnesc  că  va venii un drum

Fără de întors invers sau de scăpare.