Hai  să privim paharul cu se umple cu speranțe

Și să-l soarbem din priviri.

Nu-ți arunca privirea pe geam, vei vedea cadavre de vise.

Închide ușa și lasă luminile stinse,

Să ne îmbătăm cu speranțele, ce curg în delir.

Azi timpul a uitat de noi ,a uitat să mai existe.

Peste noi cade-o perdea, o perdea de vise

Și tu ești doar o tăcere, ce nu-mi vine a crede.

Zi de zi mă răscoleai și acuma taci.

Vorbește prin mine, halucinație umană în trup de femeie.

Cântăți tăcerea prin noaptea ce vine.

Pleacă departe și uită de mine.

Alcoolic notoriu, poet de mahala, căci asta-mi e soarta.

Un bucium ce sună mă-ntoarce acasă,

Unde-n prag de ușă stă maica-mi frumoasă

Cu brațele-i mari încet mă cuprinse

Și-mi sărută fruntea plină de vise.